E plăcut să stai întinsă pe spate, gândindu-te sau privind... ascultând picăturile timpului care cad una câte una. După ceva timp îţi aduci aminte că dimineaţă trebuie să te trezeşti devreme şi totul se distruge.
Stresul, lipsa unor vorbe ale părinţilor, vorbe care să te liniştească şi să îţi aduci aminte că totul e bine. Până şi absenţa părinţilor dăunează. Te face să te simţi singur şi stingher, fără ca cineva să îţi alunge starea. Doar ei pot face asta!
Aud multă lume care spune că vrea să locuiască departe de părinţi. Într-un fel le dau dreptate, dar nu în totalitate, sau poate... Nu cred că s-au gândit destul când au spus asta. Pentru ei părinţii sunt buni doar când le dau bani, sau le cumpără nu ştiu ce. Dacă au o problemă şi nu ştiu cum să o rezolve au nevoie urgentă de mama şi tata! Sunt ca şi "servitorii" noştri! păcat că mulţi nu înţeleg că nu este aşa!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu